Spălător de morţi

Scuipă-mă în morţii mă-tii!
Scuipă-mă!
Sunt unde totul se iartă şi se uită, mă!
Unde dorinţele sunt prinse şi convinse să se schimbe.
Scuipă-mă în morţii mă-tii!
Scuipă-mă!

Sunt un simplu lucrător la morgă
În miez de noapte cu juma de normă.
Când spăl morţii-ţi spăl bunicii şi părinţii
Curvele şi sfinţii
Colţurile-obscure ale minţii.

Am ochii de metrou în care
Se citeşte că nu fac trei parale.
Am maţele goale;
Conserve nasoale de carne;
Copite şi coarne.

Am mâinile arse de chimicale
Sătule de-atâta frecat,
Crăpate.
Am miliarde de procese de conştiinţă
Pân-ajung departe.

Am cinci cuţite înfipte în blatul mesii
Cinci kilometri cubi de impresii
Un pumn sfărâmat de expresii.

Tatăl meu habar nu are
Când şi-a lăsat mâinile în jos,
Goale.

Foamea buzelor tale
habar nu are.

n-are.

Sunt un spălător de morţi.
Visez că acest colţ de lume
Ar putea să nu mai fie cum e.
Sunt un spălător de morţi,
Un trage-mă la sorţi,
Un n-o să bat la porţi,
Nu poţi să mă suporţi.

Deci scuipă-mă în morţii mă-tii, scuipă-mă!